Gora (2 vol.)

In cei peste o suta de ani care s au scurs de la publicarea lui, Gora a fost interpretat in multe feluri si din diferite puncte de vedere, in special in India si in mediile culturale anglofone. S-a spus adesea ca, prin acest roman, Tagore a initiat dezbaterea despre identitatea culturala a Indiei si despre locul religiei si al castei in cadrul ei. Dar problemele legate de religie si casta implica altele privitoare la gen si clasa.Romanul ridica multe alte chestiuni la fel de importante, precum statutul femeii, autoguvernarea, reconstructia rurala, educatia nationala etc.Data fiind arta romanesca a lui Tagore - neinovatoare in forma sau tehnica narativa, tragandu-si forta nu din actiune, ci din analiza psihologica si dezbatere de idei -, o perspectiva culturala asupra lui Gora este, indeosebi intr-o prefata, mai interesanta decat una strict literara. Spre deosebire de celelalte romane ale sale, aici personajul central nu este unul feminin. Gora, baiatul nou nascut al unui cuplu de irlandezi din Calcutta morti in timpul rascoalei sipahilor (1857), a fost adoptat in secret de o familie de brahmani liberali, fara ca acestia sa dezvaluie cuiva adevarata sa origine. Numele pe care i l-au dat (gora inseamna alb' in bengali) este totusi o marca identitara evidenta. Crescut si educat ca un indian din societatea buna, Gora s-a identificat - in ciuda infatisarii sale europene - cu India, ajungand ca dupa terminarea studiilor universitare sa adopte cea mai stricta ortodoxie hindusa si sa militeze deschis impotriva dominatiei britanice. Adevarul despre originea sa, ce i se dezvaluie abia la finalul romanului, vine ca o surpriza doar pentru el insusi.Cititorul este prevenit chiar de la bun inceput, fapt care i pune actiunile si discursurile intr o explicita perspectiva ironica. Motivul orfanului domina profilul celor mai importante personaje din roman. Nu numai Gora, dar si Binoy si Sucharita au mame sau tati surogat. Acestia insa se apropie mult mai mult de modelul parintelui ideal decat mamele si tatii biologici ai celorlalte personaje. Paresh Babu si Anandamayi se inscriu in galeria acelor nobile figuri ce nu pot fi uitate si nu e deloc o surpriza ca, in cele din urma, Gora ii recunoaste ca noii sai parinti spirituali. Nasterea este asadar tema in jurul careia se construieste drama eroului principal. Si nu intamplator. In hinduismul ortodox, nasterea determina atat casta, cat si religia, marci comunitare ce nu pot fi schimbate individual. Cineva se naste hindus si brahman - de pilda -, nu poate sa devina decat cel mult un bun hindus' sau un bun brahman', cum ar fi spus un reprezentant al ortodoxiei de la noi.